2015.08.10. 12:30

În anul 2012 s-a reconfirmat cu certitudine cuibăritul dumbrăvencei (Coracias garrulus) în situl Natura 2000 Dél-Örjeg. Reapariția speciei se datorează lucrărilor de conservare premergătoare din anii precedenți (și care continuă și în prezent) care se referă la managementul pășunilor și fânațelor în mod prietenos cu mediul (instalarea și menținerea pâlcurilor, montarea de instalații de avertizare a vânatului pe mașini agricole, cosit manual, pășunat extensiv). Pe lângă acesta, nu este de neglijat și prezența cuiburilor artificiale, montate în anii anteriori în cadrul programului IPA (Program de Parteneriat Transfrontalier).

Dumbrăveancă de la Örjeg (Foto: KNPI). 

În 2015, pe lângă perechile stabile bine cunoscute a apărut o pereche nouă, care a crescut pui pe teritoriul din zona de administrare a Parcului Național Kiskunság (care a sărbătorit aniversarea a 40 de ani de existență), în locul numit Vörös-mocsár Természetvédelmi Terület (Zona protejată Mlaștina Roșie). Se poate spune că populația de dumbrăveancă, care în anii 70 și 80 a dispărut complet din zonă, din anul 2012 s-a dublat, și datorită proiectului. 

Grup interesat de activitățile noastre (Foto: KNPI).

Această specie cu penaj frumos este strict protejată în Ungaria, fiind incadrată în categoria de specie protejată în România. Preferă habitatele deschise, terenurile mozaicate și cele agricole cu pâlcuri de arbori sau copaci vârstnici, răsfirați, zone indispensabile stabilirii ca pasăre cuibăitoare. Ocupă scorburile și cavitățile naturale și cele făcute de ciocănitori, fapt pentru care este legată în mod nemijlocit de prezența arborilor bătrâni. Consumă exclusiv hrană de proveniență animală, cu precădere insecte de talie mare, lăcuste, greieri, pe lângă care prinde și rozătoare, șerpi, șopârle și amfibieni.

Inelare (Foto: KNPI). 

Dintre factorii limitativi și periclitanți putem deci menționa dispariția arborilor bătrâni și diminuarea pâlcurilor și dispariția, respectiv fragmentarea locurilor de hrănire. Scăderea procentuală a acestora din urmă joacă un rol important în abandonul terenurilor, apariția succesiunii, când se instalează arbuști, ducând uneori la împădurire spontană (de multe ori cu specii neautohtone). Pe lângă acestea, electrocutarea, accidentele cauzate de trafic rutier și braconajul de-alungul căilor de migrație contribuie în mod semnificativ la regresul numeric a populațiilor speciei.

Prezentarea unui exemplar tânăr (Foto: KNPI). 

În data de 22 iulie 2015, la o acțiune de prezentare a inelării și de conștientizare a protecției speciei, au luat parte 50 de persoane. În cadrul acestei acțiuni au fost inelate cu combinații colore trei pui mari.

Agócs Péter

Agent de teren (KNPI - Administrația Parcului Național Kiskunság)