Statut de protecție

Statut de protecție

Dumbrăveanca figurează pe lista roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) ca specie „potențial amenințată cu disparițiaˮ (near threatened). Astfel specia intă în categoria acelora, pe care în momentul de față nu le amenință pericolul dispariției, însă fără conservarea adecvată a lor în mod previzibil pot intra în categoria celor periclitate cu dispariția.

Pe când pe plan global specia este doar potențial periclitată, având în vedere declinul accentuat, în Ungaria are statut de specie strict protejată. Valoarea de despăgubire este 500.000 Ft.

Dumbrăveanca este specie protejată și în România, valoarea de despăgubire exprimată în moneda oficială a Uniunii Europene fiind de 270 euro, conform Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

Populația mondială este estimată la 200.000-700.000 exemplare, din care un procent de 50-74% cuibărește în Europa. Numărul lor, în decursul secolului trecut s-a redus foarte semnificativ în toată Europa, astfel a dispărut complet din unele țări precum Germania, Danemarca, Suedia, Finlanda sau Cehia.

Cele 1000 de perechi cuibăritoare în Ungaria reprezintă o populație importantă și stabilă din Europa.  Pe termen scurt, prin montarea scorburilor artificiale în locuri adecvate putem să ne așteptăm la rezultate satisfăcătoare, dar pe termen lung putem asigura perpetuarea speciei doar prin plantări de arborete de plop cenușiu, plop argintiu, promovarea pășunatului corespunzător și crearea, respectiv susținerea habitatelor cu aspect mozaicat.

Factori periclitanți

În secolul trecut, schimbările care au survenit în habitatul acestei specii, au influențat drastic populația autohtonă. În urma activităților de protecție a speciei din ultimele decenii, declinul populației din Ungaria s-a oprit, în unele regiuni prezentând chiar o ușoară creștere. 

În urma activităților de conservare și a observațiilor de pe teren, cele mai importante factori periclitați sunt următoarele:

Dispariția locurilor de cuibărit:

Împuținarea drastică sau chiar dispariția din multe zone a arborilor bătrâni și scorburoși, precum și dispariția aliniamentelor și pâlcurilor de copaci. Acest fapt atrage după sine în mod obligatoriu diminuarea posibilităților ca păările să-și găsească locuri de cuibărit.

Unul dintre motivele dispariției a astfel de arbori, este sistemul de gospodărire silvică din ultimile decenii care nu a favorizat păstrarea acestora. În numeroase zone, tăierile ilegale au contribuit de asemenea în mod semnificativ la dispariția locurilor de reproducere. Pe lângă acești factori, la scăderea populațiilor de dumbrăveancă a contribuit și regresul populațional a unor specii de păsări – mai cu seamă ghionoaia verde – care construiesc scorburi, deci locuri de cuibărit pentru specia noastră țintă în acest proiect.  

Diminuarea locurilor de hrănire:

Datorită schimbărilor petrecute în practicile de gospodărire a terenurilor s-a diminuat suprafața dar și numărul habitatelor deschise, adecvate pentru dumbrăveancă. În urma abandonului pășunilor și a câmpurilor, acestea treptat s-au împădurit iar în alte locuri s-au înființat livezi, vii sau terenuri arabile în locul fânațelor și pășunilor.

Electrocutare:

Dumbrăveanca folosește foarte des stâlpii și firele de medie tensiune ca loc de pândă pentru vânătoare, fiindcă acestea sunt singurele locuri mai proeminente pe întinderi mari. Dacă păsările se așează pe traverse neizolate, deseori devin victime ale electrocutării.

Otrăvire:

Insecticidele folosite în agricultură pot cauza mortalitate în rândul păsărilor (atât adulți cât și tineri) în mod indirect. Astfel, folosirea diferitelor insecticide în locurile de cuibărit și de iernare reprezintă de asemenea o problemă.

Migrație, iernare:

Ca și în cazul multor altor specii, și pentru dumbrăveancă, migrația ascunde multe pericole. Unul dintre acestea este reprezentat de schimbările majore de habitat din  cartierele de iernare și schimbările cauzate de deșertificare. Capturarea păsărilor și împușcarea lor de-alungul căilor de migrație și în locurile de iernare au consecințe negative semnificative asupra popuației.

Capturare ilegală și braconaj:

Colectarea exemplarelor periclitează mai cu seamă păsările tinere, care pot fi luate cu ușurință din cuiburi artificiale și scorburi. În schimb capturarea sau braconarea vizează mai mult exemplarele adulte, care, datorită penajului bogat colorat sunt apreciae pentru preparare în scop de naturalizare (împăiere). Păsările colectate sau braconate ajung naturalizate cel mai des în colecții private. 

Accidentare:
Dat fiind faptul, că dumbrăveanca vânează deseori de pe stâlpii electici, de telegraf sau de pe arbori situați de alungul drumurilor, păsările care vânează insectele ajunse pe șosea pot fi lovite de mașinile care circulă cu viteză.